Despre rugaciune.

De fapt, când vă rugați cu adevărat nu faceți absolut nimic. Rugăciunea nu înseamnă a face ceva, înseamnă doar a fi. A fi în prezența lui Dumnezeu este o rugăciune, a simți prezența lui Dumnezeu este o rugăciune, a vă dizolva în el este rugăciune.

(zice Osho in „Adevăratul înțelept”)

Despre iubirea de Dumnezeu.

Iubiți-vă pe voi și apoi brusc vă veți vedea reflectați peste tot. Sunteți o ființă umană și toate ființele umane sunt exact ca voi: doar formele diferă, numele diferă, dar realitatea este aceeași. Și continuați să mergeți din ce în ce mai departe… atunci animalele sunt și ele la fel ca voi. Forma diferă ceva mai mult, dar ființa… Apoi copacii sunt și ei ca voi. Mergeți din ce în ce mai departe, valurile… Apoi chiar și pietrele, pentru că și ele există, și voi existați. Existența este la fel, similară.

Acesta este singurul mod de a-l iubi pe Dumnezeu: începeți prin a vă iubi pe voi și lăsați iubirea să se răspândească. Apoi, să nu cunoașteți limite, mergeți din ce în ce mai mult spre infinitate. Asta înseamnă rugăciune, aceasta este devoțiunea.

 

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre iubire.

Iubirea este non-posesivă. Iubirea nu are nimic de-a face cu altcineva, este starea voastră de a fi. Iubirea nu este o relație. O relație este posibilă, dar iubirea nu este o relație, o relație poate exista, dar iubirea nu este restrânsă la ea. Este dincolo de ea, este mai mult decât atât.

Iubirea este un mod de a fi. Când este o relație nu poate fi iubire pentru că cei doi există. Și când există acolo două egouri va apărea imediat și un conflict constant. Deci ceea ce voi numiți iubire este o luptă continuă.

 

…iubirea, pentru mine, nu poate fi o acțiune – nu puteți face eforturi în direcția ei. Iubirea nu e un lucru pe care să poți să-l faci. Puteți fi iubire, dar nu puteți să o faceți. Și apoi iubirea are o mare frumusețe și nemișcare, o tăcere… și atunci devine rugăciune.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre întrebări și răspunsuri.

Sunteți atât de înconjurați de răspunsuri încât în confuzie, în marea de informații, vă este aproape imposibil să găsiți întrebarea corectă, și cheia este întrebarea corectă.

Eu nu vă dau niciun răspuns. Dacă ați venit la mine pentru vreun răspuns, ați venit la persoana greșită. Eu nu vă dau hărți ale conștiinței. Nu. Eu nu vă ofer un concept despre Dumnezeu. Eu vă ofer doar o sete, o sete intensă; vă ofer intensitatea setei de a cunoaște propria întrebare autentică. Atunci lucrurile se rezolvă singure – răspunsul urmează după întrebare. Nu există nicio îndoială, așa a fost mereu. Aceasta este natura situației: întâi căutați întrebarea și răspunsul o va urma.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre grația divină.

Grația este pur și simplu natura existenței. Nimeni nu v-o dă și nu o face să curgă asupra voastră. Nu este un premiu dat sfinților pentru că se dovedesc a fi băieții buni. Nimeni nu o oprește să ajungă la voi pentru că sunteți păcătoși și n-ați ascultat niciodată de sfatul preoților, al bisericilor, al religiei organizate, pentru că ați fost rebeli, așa că nu i se permite să ajungă la voi.

Nimeni nu dă și nimeni nu interzice. Grația este existențială: pur și simplu este acolo, face parte din viață. Nimeni nu v-o dă, dar puteți s-o primiți; nimeni nu îi interzice să ajungă la voi, dar voi puteți să n-o lăsați. Depinde de voi.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre fericire.

Dacă există o cauză a fericirii înseamnă că sunteți gata să fiți nefericiți în orice clipă, sunteți chiar pe muchie – pentru că o cauză poate dispărea, iar atunci fericirea va dispărea și ea. Dacă nu sunteți fericiți fără nicio cauză vizibilă sau invizibilă, dacă nu sunteți pur și simplu fericiți – fără motiv, irațional, ilogic, nebunește – nu sunteți fericiți.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre Dumnezeu.

Dumnezeu nu este o ființă, ci este un fenomen – atât de vast, atât de infinit încât niciun cuvânt nu-l poate cuprinde. Doar inima infinită îl poate cuprinde, doar golul infinit din interiorul ființei îl poate cuprinde.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Despre religie.

Există religii – hindusimul, creștinismul, budismul, jainismul – dar ele sunt religii, nu unica religie. Ele sunt reflexii ale lunii în multe tipuri de mentalități, nu sunt adevărata lună. Luna este una, dar se poate reflecta în milioane de lacuri; reflexiile diferă, dar doar o singură lună se reflectă.

Mintea este o oglindă. Atunci când religia se reflectă în minte se naște un hindusim, un mohamedanism sau un iudaism. Când religia nu este una reflectată – când ajungeți în fața realității fără să vă încurcați deloc în minte, când nu există minte între voi și adevăr – atunci se naște religia.

 

…religia este arta de a fi singuri.

Religia este ceea ce faceți cu singurătatea voastră. Nu are nimic de-a face cu mulțimea. Înseamnă a ajunge la sursa originală a ființei proprii, în centrul ei.

 

 

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)