Dacă există o cauză a fericirii înseamnă că sunteți gata să fiți nefericiți în orice clipă, sunteți chiar pe muchie – pentru că o cauză poate dispărea, iar atunci fericirea va dispărea și ea. Dacă nu sunteți fericiți fără nicio cauză vizibilă sau invizibilă, dacă nu sunteți pur și simplu fericiți – fără motiv, irațional, ilogic, nebunește – nu sunteți fericiți.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Dumnezeu nu este o ființă, ci este un fenomen – atât de vast, atât de infinit încât niciun cuvânt nu-l poate cuprinde. Doar inima infinită îl poate cuprinde, doar golul infinit din interiorul ființei îl poate cuprinde.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)

Există religii – hindusimul, creștinismul, budismul, jainismul – dar ele sunt religii, nu unica religie. Ele sunt reflexii ale lunii în multe tipuri de mentalități, nu sunt adevărata lună. Luna este una, dar se poate reflecta în milioane de lacuri; reflexiile diferă, dar doar o singură lună se reflectă.

Mintea este o oglindă. Atunci când religia se reflectă în minte se naște un hindusim, un mohamedanism sau un iudaism. Când religia nu este una reflectată – când ajungeți în fața realității fără să vă încurcați deloc în minte, când nu există minte între voi și adevăr – atunci se naște religia.

…religia este arta de a fi singuri.

Religia este ceea ce faceți cu singurătatea voastră. Nu are nimic de-a face cu mulțimea. Înseamnă a ajunge la sursa originală a ființei proprii, în centrul ei.

(zice Osho în „Adevăratul înțelept”)